Perspectivă Waldorf: Sănătatea emoțională a copilului

În ultimele trei săptămâni, articolul Alegerea jucăriilor în spiritul Waldorf a fost vizualizat de peste 3.700 de ori, ca urmare a multor distribuiri pe rețelele de socializare. Este un articol scris de mine în urmă cu aproape 2 ani, pe când fetița mea avea un an și jumătate, iar eu mă documentam intens pentru găsirea unei direcții pedagogice ideale. În prezent, abordarea Waldorf este cea cu care rezonez cel mai mult.

Unele aspecte din articolul “Alegerea jucăriilor în spiritul Waldorf” le-am abordat recent și în cadrul unui interviu acordat postului Radio România Cultural, pentru o emisiune de parenting. Cu precizarea că nu sunt psiholog, nici pedagog, nici nu citesc site-urile clasice de parenting despre “x număr de metode prin care să-l faci pe copil să…/să nu mai…”, astăzi abordez problema sănătății emoționale a copilului dintr-o perspectivă Waldorf, documentată și completată cu note personale.

 

Emoțiile pozitive

Copilul se descoperă pe sine prin joc. Experiențele pozitive sau negative din timpul jocului influențează starea de spirit și comportamentul copilului.

Un părinte conștient este atent în permanență la calitatea jocului în care este implicat copilul său. Părintele este cel care adaugă valoare jocului prin jucăriile, cărțile și toate obiectele pe care le introduce în mediul copilului. Părintele este cel care sprijină dezvoltarea armonioasă a copilului sau care, dimpotrivă, îl împinge, inconștient de cele mai multe ori, către hiperactivitate, agresivitate, nervozitate, frustrare.

Atunci când vrem să cumpărăm pentru copilul nostru o jucărie, o carte, un articol de îmbrăcăminte sau un articol de uz casnic (precum mobilier, decorațiune) este necesar să ne punem întrebarea: acel articol transmite emoții pozitive?

Percepția asupra propriei persoane și asupra lumii ca întreg are de suferit atunci când copilul este înconjurat de obiecte sintetice și de obiecte suprasolicitante din punct de vedere vizual și auditiv. De cealaltă parte, materialele moi și naturale transmit mesaje subtile despre bunătate, despre armonie, despre iubire.

 

Corpul trebuie să se miște, iar mintea să-și imagineze!

Atunci când se joacă, copilul sănătos din punct de vedere emoțional este energic și plin de strălucire. La polul opus se află copilul implicat într-un joc cu valențe grotești sau cu violență extremă.

Până la vârsta de 7 ani, imaginația este mai importantă decât cunoașterea, iar întreaga viață a copilului este o imitare continuă  – imitarea acțiunilor, imitarea limbajului, imitarea stărilor de spirit din mediul înconjurător apropiat.

Lucruri magice se întâmplă atunci când copilul se joacă într-un mediu liniștit, cu obiecte luate din natură (cristale, scoici, conuri, pene etc.), cu jucării din lemn natur sau cu păpuși din materiale textile naturale.

Formele simple ale obiectelor sunt cele care permit copilului un joc imaginativ complex. Cu cât o jucărie face mai multe lucruri, cu atât copilul are mai puține lucruri de făcut el singur.

Presiunea socială pentru învățare rapidă are efect negativ asupra tendinței naturale a copilului de a se mișca liber și de a se juca independent.

 

Spațiul de joacă

Spațiul trebuie să-i permită copilului să se miște în voie. Adultul este cel care aranjează spațiul de joc și care este responsabil de încurajarea jocului independent. Este important ca într-o casă să existe cât mai multe locuri de joacă – în camera copilului, un colț de joacă în bucătărie, unul în balcon, unul în baie.

Felul în care sunt aranjate obiectele și accesul la ele au efecte asupra calității jocului. Pentru depozitarea obiectelor trebuie evitate cutiile cu capac, fiind de preferat etajerele și coșurile deschise.

Munca adulților este prilej de joacă pentru copii, iar cei mici trebuie încurajați să participe la cât mai multe treburi casnice, precum spălatul vaselor, curățenie, pregătirea mâncării, întinsul și aranjarea rufelor. Mai târziu în viață, și fetițele și băieții vor avea nevoie de astfel de deprinderi.

Un loc de joacă neîngrijit și murdar duce la manifestări de plictiseală și neastâmpăr. La finalul zilei, câteva minute se dedică curățeniei spațiilor de joacă, la care copilul poate fi încurajat să participe cu ajutorul unor cântecele haioase sau concursuri creative.

De asemenea, este important ca atunci când strângem și depozităm lucrurile, să nu le trântim și să nu le îngrămădim la întâmplare, ci să le tratăm cu respect și dragoste.

 

Fabrica de miracole

Copiii beneficiază din ce în ce mai rar de perioade de liniște, propice pentru joaca imaginativă. Ei sunt bombardați constant de sunete (de la tv, radio, telefoane mobile, tablete, jocuri electronice), care îi fac incapabili să lucreze la ceva în liniște. Sistemul lor nervos s-a obișnuit cu gălăgia continuă, iar ei înșiși au devenit agitați și zgomotoși.

În magazinele obișnuite, jucăriile, cărțile, hainele și obiectele de uz casnic pentru băieți sunt dedicate în mare parte unui univers al violenței, al cruzimii și al vitezei extreme. Camera unui băiat poate fi decorată și altfel decât cu imagini cu roboți și dinozauri, la fel cărțile și hainele pe care i le cumpărăm unui băiat pot fi însoțite de mesaje liniștitoare și pozitive, luate din lumea animală sau vegetală. Băieții pot fi încurajați să se joace cu excavatoare sau cu avioane de hârtie, să tragă la țintă sau să se joace de-a gătitul (Jamie Oliver e un model demn de luat în seamă!).

La fetițe trebuie protejată puritatea și inocența, evitând lucrurile (îmbrăcăminte, jucării, cărți, programe tv) care trezesc preocuparea pentru modă și sexualitate. Complimentele la adresa hainelor ar trebui și ele evitate. Atât păpușile de serie, cât și personajele feminine din cărțile și filmele “clasice” au chipuri și forme de femei perfecte, sunt îmbrăcate cu haine elegante și au preocupări ce denotă superficialitate. Toate aceste detalii setează pentru fetițe niște standarde nerealiste și dau naștere la obsesii persistente în timp.

Ca părinți putem alege să fim fabricanți de miracole sufletești și să susținem un mediu familial armonios din cât mai multe puncte de vedere.

Sau putem să optăm pentru desensibilizare și maturizare precoce: “lasă că e bine să se învețe de mic(ă) cu greul” (adică cu nedreptatea, cu indecența, cu inesteticul, cu agresivitatea fizică, emoțională și verbală).

Un basm cu Hansel și Gretel ori Cenușăreasa? Un desen animat cu Omul-păianjen sau cu Mica sirenă? O pijama cu cranii sau o rochie de prințesă celebră? O jucărie care imită o armă militară sau niște pantofi cu toc și o geantă elegantă pentru o păpușă siliconată? Toate acestea transmit mesaje de un anume fel, pe care copilul le asimilează ca atare, el fiind incapabil să le filtreze. Miza „jocului” este sănătatea emoțională a adultului de mâine.

Sursa bibliografică pentru articol: cartea Happy Child, Happy Home: Conscious Parenting and Creative Discipline, scrisă de Lou Harvey-Zahra

Irina

25 decembrie 2015

Suplimente alimentare în sezonul rece

– Schema folosită pentru micuța A. (3 ani și 4 luni) –

Suplimente pentru creștere, recomandate de doctor

  • CALCIU: capsule cu calciu, magneziu și seleniu organice (administrate pe timp de fază lunară de creștere)
  • OMEGA 3: jeleuri fructate cu ulei de pește
  • COLOSTRU CU PROBIOTICE: pulbere dizolvată în apă

Suplimente pentru imunitate, folosite alternativ

  • capsule cu vitamina C organică
  • esență de propolis
  • polen uscat măcinat + miere de salcâm și tei
  • sirop Gripinstop sau Multiplant de la Nera Plant
  • sirop Biosept și tinctură Biosept de la Fares

Să vă fie cu folos!
Irina

Provizii de iarnă, ediția 2015

Cereale și leguminoase

  • orez integral
  • linte verde
  • mei
  • fasole neagră
  • fasole mung
  • năut
  • fulgi de porumb
  • fulgi de hrișcă
  • griș din grâu spelta
  • mălai
  • tăiței din fasole mung
  • tăiței din grâu spelta
  • făină integrală de grâu
  • făină de cocos
  • făină de susan
  • făină de castane
  • făină din semințe de cânepă

Legume

  • cartofi roșii
  • ceapă albă
  • usturoi
  • hribi deshidratați
  • ardei gras deshidratat
  • morcov deshidratat
  • ardei roșu deshidratat
  • țelină deshidratată
  • broccoli deshidratat
  • dovlecel congelat
  • ardei (gras și capia) congelat
  • broccoli congelat
  • frunze de pătrunjel congelate
  • frunze de mărar congelate
  • zacuscă (primită de la mama)
  • hrean ras la borcan
  • măsline negre în vid

Fructe

  • curmale deshidratate
  • coacăze deshidratate
  • stafide brune deshidratate
  • prune deshidratate
  • merișor confiat
  • aronia deshidratată
  • goji deshidratat
  • vișine congelate
  • zmeură congelată
  • compot de gutui (făcut în casă)
  • gem de caise

Uleiuri

  • ulei de măsline
  • ulei de in
  • ulei de cocos
  • ulei nefiltrat de palmier
  • unt de cacao

Semințe și nuci

  • miez de nucă
  • migdale
  • semințe de floarea soarelui
  • semințe de dovleac
  • semințe de chia
  • semințe de susan

Condimente, îndulcitori, ceaiuri

  • sare fină roz
  • bicarbonat de sodiu
  • zahăr brut
  • miere de salcâm și tei
  • polen
  • pudră de cacao
  • pudră de roșcove
  • oțet de mere
  • oțet balsamic
  • praf de copt fără aluminiu
  • pudră agar-agar (pentru deserturi care necesită gelatină)
  • condimente (scorțișoară, chimen, cuișoare, foi de dafin, boia de ardei dulce, cardamom, nucșoară, extract de vanilie, apă de trandafir, cimbru uscat, mărar uscat)
  • coajă confiată de lămâie ecologică
  • coajă confiată de portocală ecologică
  • nucă de cocos rasă
  • ceaiuri bio (mix fructe, mușețel, mentă)

Proviziile sunt în cantități estimate pentru două persoane (eu și micuța A.), dar limitate de spațiul de depozitare redus din garsoniera în care locuim. Din meniul meu este exclusă carnea.

Copiii răspund

Să nu lansăm prea multe întrebări deodată și să nu lansăm întrebări închise (retorice sau care necesită răspuns de tipul da/nu). Acestea sunt două dintre regulile de aur ale comunicării cu copiii de vârstă preșcolară.

intrebari

Important este să cunoaștem și etapele evoluției limbajului la copii. Acestea arată cam în felul următor:

13-16 luni  Copiii sunt capabili să răspundă la întrebări de tipul Ce este acesta?
2-2,6 ani  Întrebările la care primim răspuns sunt de tipul Unde este…? și Ce face…?
3 ani  Copiii răspund la întrebări simple referitoare la Cine…?, Unde…?, De ce…? Câte sunt?
3-3,6 ani  La această vârstă, răspunsurile sunt oferite pentru întrebări simple care încep cu În ce fel…? Cum…?
3,7-4 ani  Copiii răspund, dar nu întotdeauna corect, la întrebările Cât de mare…? Cât de mult…? Mai primim răspuns și la întrebările de tipul Ce ar fi dacă…?
4-4,6 ani  Întrebările la care primim răspuns, nu  întotdeauna corect, sunt de tipul  În ce fel…? Cum…?
4,7-5 ani  Copiii sunt capabili să răspundă la întrebări simple de tipul Când…?
5-6 ani  La această vârstă, întrebările la care putem primi răspuns încep cu Ce se întâmplă…?
6-7 ani  Copiii înțeleg deplin întrebările care încep cu De ce…?

Să vă fie cu folos!

Irina

Distracții de vară în București, pe scurt

Din jurnalul nostru estival 2015:

Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipaexpoziția permanentă (20 lei biletul întreg, preșcolarii au gratuitate), expoziția temporară de fluturi tropicali vii (12 lei biletul pentru adult, 10 lei biletul redus, copiii sub 3 ani au gratuitate) și expoziția temporară de păianjeni și scorpioni vii (15 lei biletul întreg, 10 lei biletul redus, copiii sub 3 ani au gratuitate). Ne-a plăcut mult la fluturi. Și la păianjeni și scorpioni a fost interesant. La expoziția de păianjeni, paznicul a fost tare drăguț și ne-a lăsat să intrăm fără să plătim bilet.

Bucharest City Tour = Turul Bucureștiului în autobuzul RATB supraetajat – 25 lei pentru adult, 10 lei biletul redus, gratuit pentru copiii sub 7 ani. Programul este între 10:00 și 22:00. A fost o plimbare tare faină, chiar dacă am prins o zi caniculară. Timpul de succedare a autobuzelor (15 minute potrivit site-ului RATB) nu a fost respectat: am așteptat autobuzul 40 de minute.

Calea Victoriei văzută din autobuzul cu etaj

Orășelul copiilor – mi se pare locul de distracții cel mai frumos și mai interesant din tot Bucureștiul, care mai e și aproape de metrou, la stația Constantin Brâncoveanu. Parcul are zone umbroase de joacă, o zonă cu fântâni arteziene pentru bălăceala copiilor, are și zonă de plajă, toalete curate (cel puțin acolo unde ne-am nimerit noi), multe terase pentru luat masa sau gustări, montagnes russes de tot felul, trenuleț pentru făcut turul parcului. Până acum am făcut doar o vizită în Orășel, dar vrem să mai ajungem acolo până la jumătatea lui septembrie. Cel mai mare regret al meu a fost că nu am avut un slip și un prosop pentru micuța A., ca să se poată bălăci la fântâni. 5 lei ne-a costat plimbarea cu trenulețul prin parc și am mai plătit câte 5 lei de persoană pentru tura într-un tren pe șine suspendate, de tipul montagne russe.

Parcul Cișmigiu – dezamăgire maximă. Ultima vizită aici a fost prin primăvară. Acum, în august, parcul mi s-a părut murdar, îmbâcsit și aglomerat. Nicio atracție estivală, din ce am văzut noi.

Parcul Titanii – o altă dezamăgire, mai mult personală. În vremea copilăriei mele, mă bucuram nespus atunci când mama mă ducea în acest parc. Aveau un super tobogan și multe decorațiuni frumoase și multă verdeață. Acum au standardizat parcul, nu mai are nimic special față de locurile de joacă dintre blocuri. Dimineața, de pe la ora 10 începe să fie foarte cald, iar leagăne și tobogane la umbră nu prea sunt de găsit. Ceva de bine: au multe terenuri de sport (baschet, fotbal, tenis).

Parcul IOR – aici mergem cel mai des pentru că este foarte aproape de casă. Distracții: tot felul de mașinuțe și căluți, hidrobiciclete de închiriat (15 lei ora), plimbare cu vaporașul (10 lei pentru adult, copiii preșcolari, cred, nu plătesc), turul parcului cu trenulețul, terase, zone de joacă cu umbră.

Târgul de antichități (cu intrare gratuită) de lângă Muzeul Țăranului Român – micuța A. a admirat multe exponate, nu doar vizual, ci și tactil. A probat multe inele și brățări, s-a jucat cu diverse decorațiuni. Doar doi expozanți s-au burzuluit la noi („târgul nu e pentru copii”, „copiii n-au voie să pună mâna” etc.)  La fața locului nu m-am abținut să comentez, dar aici pe blog sunt cuminte. :D

Târgul de produse tradiționale (cu intrare gratuită) de lângă Muzeul Țăranului Român – multe bunătăți, multe kitsch-uri, mulți vizitatori. Dintre toate, micuța A. și-a dorit un singur produs: un săpun aromat cu miere și cacao. Eu am cheltuit mai mult decât ea, pentru niște miere și polen de munte.

Parcul Kiseleff – e un parc aerisit, umbros, liniștit și destul de curat. Nu este un parc sufocat de spații comerciale. Toaletă nu am văzut; nici nu am căutat, fiindcă n-am avut nevoie. Pe lângă spațiile clasice de joacă au și câteva mașinuțe electrice.

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti – 10 lei intrarea pentru adulții, 2,5 lei pentru elevi și studenți, preșcolarii au gratuitate. În duminica vizitei noastre, abia între orele 10:30 și 11:00 niște doamne au binevoit să deschidă ușile unor case, șoproane, biserici etc. din incinta muzeului. Având în vedere că programul de vizitare începe la ora 9:00 și având în vedere că la ora 10:00 aleile erau deja pline de turiști străini, aș spune că niște angajați ai muzeului sunt ori leneși, dezinteresați, incompetenți, ori toate la un loc.

***

Mai avem la dispoziție patru săptămâni de vacanță până la deschiderea grădinițelor și multe locuri frumoase de vizitat. Așa că aștept cu drag sugestiile voastre sau impresii estivale similare.

Cu bine,

Irina

Special pentru copiii pofticioși sau mai puțin pofticioși

De curând, în biblioteca noastră și-a făcut loc o culegere de povești foarte speciale. Sunt șase povești care încurajează alimentația sănătoasă în rândul copiilor, prin consumul… nelimitat de legume. :D

Poveștile au originalitate și sunt pline de umor, vocabularul folosit este unul foarte bogat, iar ilustrațiile ajută la stimularea atenției și imaginației copiilor.

Textele sunt scrise de pedagogul Luminița Alexandru, iar partea vizuală poartă semnătura Andei Cofaru. Cartea este însoțită de un CD cu cele șase povești (plus una) în interpretarea și lectura antrenantă a lui Cristi Ionescu.

De asemenea, cititorii au la dispoziție o mapă digitală ce cuprinde unele explicații privitoare la text și la CD, un mini-dicționar și o serie de activități educative.

Cartea a fost publicată inițial în limba engleză și a fost distinsă cu un premiu special la Beverly Hills International Book Awards.

V-am făcut curioși? Culegerea noastră se cheamă Poftă de povești, face parte din colecția Copilul Verde și a apărut recent la Editura Tandem Media.

Cartea vizează un public de peste 4 ani, însă poveștile au fost elaborate în urma unor ateliere de nutriție și viață sănătoasă, susținute de Luminița Alexandru, cu copii între 3 și 8 ani.

Pentru micuța A. (3 ani) lecturez pe sărite, alegând fragmentele cele mai amuzante. De departe, cea mai apreciată poveste este cea a lui Fintifliușcă, dinozaurul cel teribil de pofticios. Fintifliușcă nu se poate opri din mâncat legume și mereu cere câte două bucăți din fiecare soi.

Pofat de povesti - dinozaur

Partea vizuală ajută foarte mult textul. De la prima răsfoire, fără să aduc în discuție ilustrațiile, micuța A. mă oprea din lectură să-mi arate casele în formă de ciupercă, gardul din morcovi, cartofii deghizați în bolovani, pomii din buchete de broccoli.

În format audio, povestea care a prins-o pe A. cel mai mult este exact povestea care nu se regăsește în carte – „În pădurea cu alune”. S-a atașat aproape instant de cele două personaje principale – doi pitici. Că îi plac personajele e puțin spus, pentru că la fiecare altă poveste mă tot întreabă unde sunt acei doi pitici și ce mai fac ei. Dorm, mănâncă, se joacă? :-)

Mapa de activități este plină de idei frumoase pe care abia așteptăm să le punem în practică la momentul potrivit.

Cu mare interes și mare poftă mă gândesc și la ce bunătăți vor conține următoarele titluri din seria Copilul Verde.

Sper că v-am făcut și pe voi curioși.

Irina

Pofta de povesti - coperta

Magie într-un castron cu salată

Mă simt ca un magician de soi atunci când am în față legume proaspete din care trebuie să improvizez o salată.

Motivul e simplu. Până de curând, pentru mine, salata de crudități însemna fie o adunătură de roșii, castraveți, lăptuci, ardei gras și ceapă, fie o grămadă de fâșii de varză, fie niște morcov și țelină date pe răzătoare.

Apoi a venit ziua în care am decis să găsesc o combinație gustoasă de crudități, care să fie și ușoară și sățioasă.

Prima salată improvizată a avut lăptuci, castraveți, măsline, semințe decojite de dovleac, semințe decojite de floarea soarelui, semințe de cânepă măcinate, câțiva stropi de ulei de măsline și sare. Delicioasă!

Apoi am încercat și varianta cu țelină rasă, morcov ras, semințe decojite de floarea soarelui și de dovleac, ulei de măsline și sare. Alt deliciu!

O altă magie „culinară” s-a produs și în ziua în care, printre castraveți și ardei gras, am așezat și niște frunze de pătrunjel tocate mărunt-mărunt. Am realizat că până la 35 de ani habar n-am avut despre ce înseamnă o salată reușită! :P

Între timp mi-am făcut și un obicei din a spăla legumele (altele decât rădăcinoasele) în ziua în care le cumpăr de la piață și de a le depozita la frigider fie în casolete cu capac, fie în pungi ermetice (lăptucile în special).

Voi ce salate magice știți să faceți?

Irina

casoleta